
Ciardullo
CIARDULLO
MICHELE DE MARCO
Tratto da
LE
POESIE
A cura di Antonio Piromalli
MIDE
EDIZIONI
DISPENSATA
Oi viersicelli mie, stritti e ligati
ccu le vicenne de la vita mia,
moni chi ppe lu munnu vi nne jati,
vue me lassati la malincunia! 4
Oi quante cose, chi surtantu vue
sapiti, e chi tenìa dintra lu core;
cosicelle passate fra de nue,
se risbiglianu tutte e zumpû fore!... 8
Si, vue restati sempre: e mo purtati,
povariellu, ssu nume ppe le vie;
ma, cchi ne sacciu…,mo chi vi nne jati,
me para ca nun siti cchiù li mie! 12
E’ na ciutìa, lu sacciu, è na ciutìa
ma de ssa capu nostra a menza festa
si ne cacciati la cilamparia,
mi lu sapiti dire cchi cce resta? 16
Ciutìa! Tutte ciutìe sû chille cose
duve se misc-ca ssu pesta de core,
chi va truvannu pampine de rose
e nun se menna mai nsina chi more! 20
Ciutìe! Puru nu patre chi ccu d’arte,
e supratuttu ccu cucente amure,
criscia nu figliu si lu figliu parte,
puru ca parte ppe se fare onure; 24
illu chi lu ncuraggia e biellu biellu
ridiennu l’accumpagna nsina a fore,
quannu va guarda chillu letticiellu,
cumu se senta stringere lu core!... 28
v. 15 :cilamparia, è quasi sinonimo di ciutìa
v. 20 : menna, non si emenda, non recede
v. 31 : tinte, nere, atroci – sbote, contrarietà, svolte pericolose
Vue lu sapiti, vue chi tante vote,
alle pene, le gioie e li duluri,
a certe tinte e maliditte sbote
chi te faû fari li suduri; 32
si lu cielu, na sira chiara chiara,
chînu de stilli, para ca ridìa;
o si purtava chîna la jumara,
chîna pussente ppe la vita mia; 36
suli venìati, suli e sempre a fulla,
libberi, sc-chietti, senza ve chiamare
e ppe vue suli, nulla, propriu nulla,
nulla mazzata me putìa chîcare… 40
Ed amu cumpurtatu ogne turmientu
ed avimu zumpatu ogne vallune!...
Vide si me pò dare turbamientu,
mo, l’arrancata di nu pellizzune!... 44
v. 41 : cumpurtatu, sopportato
v. 44 l’arrancata, movimento repentino inaspettato ed irregolare che è proprio di certi animali inferiori
POVARIELLU
A ssu munnu, quante vote
tu te truovi mpappiciatu!
Va’ truvannu girivote,
‘u discursu ammartinatu, 4
e ‘un arrivi a ‘nghjermitare,
si te sbuoti lu cerviellu
chillu ca sa cumbinare
na parola : «Povariellu!» 8
Quante cose te sa dire
Nun l’à scritte Salamune;
n’aû de jire e de venire
dutturissi e dutturune 12
ca nun faû na fimminella
chi ti dice biellu biellu,
ntra na rasa di vinella,
ppe ogni cosa «Povariellu!» 16
‘Un se crire; ma t’avantû,
e te jiettû a nu vallune!
e’accarizzu, tantu, tantu
e te chiamû pilandrune !... 20
Cchi parola leggia leggia,
nun ti cumpruminta mai!...
E’ na vera banca reggia
chi te càccia d’ogne guai. 24
v.4: discursu ammartinatu: frase leccata
v. 5 : nghjermitare : esprimere, concludere: deriva da jermite, manipolo di grano da tagliare con la falce
Si se parra de n’amicu
ch’è acchiaccatu ppe lu cuollu;
tena guai chi nun te dicu
e se trova ntra nu sciuollu; 28
tu chi tieni lu cannizzu
chinu chinu e chi lu sai
dici tuttu sc-cantatizzu
«Povariellu!»…e ti nne vai! 32
Se discurra de nu tale,
chi tu sai ch’è cucuzzignu,
e te diciû ca po’ e vale
ppe simente e ppe pitignu, 36
ppue te diciû : cchi nne pienzi?
cumu joca de cerviellu?
quantu vala ccu li sienzi?
tu rispunni: Eh, povariellu!... 40
Si tu ài na cosicella
cchi te dicu, chi t’aggrara,
ch’è daveru bella bella
e perciò la tieni cara; 44
vena, vì, vistu e nun vistu,
n’amicune tenneriellu,
e ti dice pistu pistu:
dunamila :ah, povariellu! 48
E si vidi ppe la via,
passulune passulune,
ccu la faccia a mammamia,
tacchiare nu guagliune, 52
e, ccu l’acqua chi sbalestra,
ccu li grannini a muzziellu,
guarda sempre na finestra,
tu cchi dici? Eh, povariellu!... 56
v. 47 : pistu pistu : con incantevole semplicità e improntitudine
Quante vote mpaparatu
truovi tu nu cristianu,
chi te guarda stralunatu
ccu nu labis alla manu ; 60
assettatu, fore gapu,
ccu nu mussu fattu tantu,
e si muotica la capu
tu ci l’ài de paraguantu ; 64
e nun sacciu cchi te vene,
e te sienti ntra le stacce
e ogne tantu fa : «va bene»
e ‘un te guarda mancu nfacce… 68
Caru amicu cusentinu,
chi sì finu de cerviellu,
nfacce a chissu majulinu
tu cchi dici? Eh, povariellu…! 72
‘Un sa’ nente? Fortunatu
l’ha zumpatu lu scalune!
Oje si ch’à cambaratu,
Rosa mia, chi muzzicune… 76
Alla Merica è sc-cattatu
Nu ziu viecchiu: Francischiellu,
‘un sa quantu l’ha lassatu,
chi furtuna! Ih povariellu!... 80
Luviggiuzzu de Cannata,
fatigannu a Vuturinu,
ppe tirare na jurnata,
è cadutu de nu pinu; 84
v. 61 : fore gapu : absit iniuria
v. 64 : tu ci l’ài de paraguantu : tu hai preso un terno per la gran degnazione
v. 66 : ntra le stacce : tra due grosse pietre aderenti
v. 71: majulinu :è un nostro modesto e comunissimo uccello
v. 75 :à cambaratu : ha mangiato di grasso
v. 82 : Vuturinu : una nota località della nostra Sila
s’è scangiatu nu cimale
e s’è fattu nu muzziellu
l’aû purtatu allu spitale
a nu statu…Povariellu!... 88
Ogned’acqua sa la via,
ogne cose vena nfina!
Ciccariellu de Pujia
à cunchiusu stamatina: 92
‘U curreru preparatu,
e la dota allu cistiellu;…
chissu si, cce ha fatigatu.
Mo è frunuta! Eh, povariellu! 96
Quantu chianti stamatinu
Luvisella de Zannutu,
ca lu zitu Giuvanninu
l’ha chiantata ed è fujutu! 100
Senza chiacchiere, è nu sciuollu!
Cchi fa mò ssa giuvinella,
ca cc’è statu sempre a muollu
ntra la casa! «Povarella!» 104
Povariellu a Furtunatu,
povariellu a Luviggiuzzu,
a Ciccuzzu ch’è nzuratu
povariellu, ed all’ammuzzu! 108
v. 85 : s’è scangiatu nu cimale : s’è staccato un ramo dall’attaccatura all’albero
v. 86 : e s’è fattu nu muzziellu : s’è frantumato tutto
v. 92 : ha cunchiusu : ha combinato il suo matrimonio
v. 93 : e la dota allu cistiellu : la dote (di monete sonanti) consegnata dai genitori della sposa in un cestino
v. 107 : nzuratu : ha preso moglie
v. 108 : all’ammuzzu : senza distinzione, buono per tutti
Va capiscia, mo, va scriva
Cchi vo’ dire ssa parola!
Chissa sì, duna e riciva,
e se mpara senza scola. 112
E’ la sula cosicella
chi ogned’unu te regala;
ppe ogne cosa brutta o bella,
sia de luttu, sia de gala. 116
ppe la porta o la finestra
illa trasa ed è prisente;
petrusinu ogni minestra,
chi un custa propriu nente! 120
Povariellu, T’accumpagna!
s’un te giova nun te nòcia:
ppe d’ogne acqua chi te bagna
ppe ogne fuocu chi te cocia; 124
si vai mpuppa, si vai nfunnu,
si alla canna ài lu curtiellu,
sulu ajutu de lu munnu
chi nun manca : «Povariellu!» 128
Ed all’urtimu pue quannu,
quieti quieti ni nne jamu,
e le pene, armenu tannu,
finarmente le lassamu; 132
quannu vena chill’amica
ch’è de tutti la patruna,
e tranquilla nun se ntrica
de putenza e de furtuna : 136
v. 119 : petrusinu : prezzemolo
v. 126 : si alla canna ài lu curtiellu : se hai il coltello alla gola
v. 135 : nun se ntrica : non s’impiccia, non bada
quannu scappa la tagliola
chi ppe tutti è preparata,
quannu dici:Addio viola
cà la fera è già sconcata!... 140
quannu spara la bacchetta
ppe cchill’urtima partuta,
na parola t’arricetta:
«Povariellu!» Ed è frunuta. 144
v. 140 : la fera è già sconcata : la fiera è già terminata (svuotata)
v. 141 : quannu spara la bacchetta : quando schiocca la frusta
JENNARU
S’abbicina lu viernu, jennariellu
ccu lu jancu mantiellu s’abbicina!
Foculariellu mio, foculariellu
cumu si biellu mmienzu alla cucina!
Ligna de cerza e pane de carusa
viata chilla casa duve s’usa! 6
Na pignata chi vulla a nu spicune,
nnu fuocu sc-cattiente e joculanu,
e si cc’è, benerica, nu jascune,
e ti cce cali ccu na bella manu,
e lu vasi allu spissu, gioia mia,
cchi fa la tramuntana? E’ ciotarìa! 12
Jennaru! Mina vientu e tu te ngatti
ccu sia cuverte e si dintra nu niru!
E’ na gioia fatata, e a cunti fatti,
te vuoti, te rivuoti e fai l’agliru!
Jennaru, biellu, giubilu, fatuzzu,
puorti, puorti ccu tie lu purcelluzzu. 18
v. 6 :pane de carusa :pane di prima qualità
v. 13 : te ngatti : ti raggomitoli
v. 16 : fai l’agliru : dormi come un ghiro
v. 18 : fatuzzu : il più fatato di tutti i mesi
E basta chissu sulu ppe t’amare,
e t’adurare cumu nu pilieri!
Dici : ammazzamu!...E te sienti mpananre
l’uocchi de cuntentizza, e li pensieri
trivulusi spariscianu a ruvina
cumu le neglie si lu vientu mina! 24
Puorcu!...Gioia, riccchizza d’ogne casa,
grannizza vera, pumpusìa frunuta!...
Ccu lu filiettu mpacchi la prim’asa
La fragagliella, mo cce vò, t’aiuta!...
E all’urtimu, quatrà, cce la quadara!...
Cchi cc’è allu munnu ca sa cosa appara?! 30
Chine frittula à dittu, à dittu quantu
de cchiù biellu cce sta sutta lu sule !
Nun c’è bisuognu, no, ca vi l’avantu;
l’avantu si lu puortû sule, sule!
Cchi bellizze chi sû! Cce chiecchiarii?!
Duve te cali cali te ricrii! 36
‘A frittulilla è grassa? E cce nsapuri!
Ccu lu curijellu ti cce fai la vucca!
Ccu le palette e ccu li vattituri,
chiuri le chiavi e ncasi la pirucca!
Pue la nteccuzza ccu la nsalatella!...
Cchi barsamu chi sû, chi cosa bella! 42
v. 26 : pumpusia frunuta : vistosità folgorante!
v. 27 : ccu lu filiettu mpacchi la prim’asa : con le costolette (filetto) incomini a gustare
v. 28 :la fragagliella : la fragaglia, pezzo di carne fra magra e grassa
v. 39 : palette, vattiruti : scapole e tibie
v. 40 : ncasi la pirucca : completi la sbornia
v. 41 : la nteccuzza : l’arrosto
E dire ca cce sû ssi munni munni
certi scangierri, o Dio, nsignurinati,
surchiati, mprilliccati, filiunni,
chi stuorcu l’occhi e farû li stuffati:
«Cibo pacchiano, o! Dio, per carità,
come si mangia, via , come si fa!» 48
Ah! Chi ve vuolû fare alli jimbielli,
malanova v’accucchi, mienzi spiti!
Cche vi pranzate voi? Latte d’agielli?!
E già, ppe chissu siti culuriti,
fore maluocchiu, cumu la jinostra!...
Cibo pacchiano? Ih! malanova vostra…! 54
Ma lassamuli stare a chissi tali,
ch’è lussu si sû buoni ppe l’acitu!
M’assimiglianu, vì sû tali e quali
nu cacumbaru musciu e ngiallinitu,
chi lu jietti a na rasa, e si lu pruovi,
cca ti se conza, e sempre cca lu truovi! 60
Nun saû chid’è lu puorcu! E ntra la casa
quannu cced’illu cc’è na zumpunia!
Io mo cchi sacciu, sc-camanu a nna rasa
E te sienti na gioia, n’allegria!
Lu pecuraru ch’è cerviellu sanu
fa : «Cunnituru mio ppe n’annu sanu»! 66
v. 44 : scangierri : uomini da nulla, fragili
v. 45 : surchiati, mprilliccati, filiunni : allampanati, vestiti con ricercatezza, magri e alti (da filo)
v. 49 : alli jimbielli : la fine del maiale, appesi e squartati
v. 57 : cacumbaru : corbezzolo
v. 60 : cca : sullo stomaco
v. 66 : cunnituru : condimento
v. 62 : zumpunia : allegrezza derivante da comoda abbondanza
E ccu lu dittu de lu pecuraru
iu chiudu ssu taluornu e fazzu puntu !...
Viatu chi po’ dire mparu mparu
e lu po’ dire a buonu fattu cuntu:
«Tri nn’àiu, vracchi, jofali, curalli
vidi tri puorci e dici : tri cavalli…» 72
Io, povar’omu, ancora mignu vientu…
lu purcelluzzu mio ciglia a la rina!
E ntra lu core nu scunsulamientu
me sientu, e sbattu stomacu e stentina!
A vue lu cuntu! E’ vuce perrupata….
Ma nun fa nente, cantu a serenata. 78
v. 71 : vracchi, da bracco, pesanti, jofali, grossi, massicci, curalli : nome tipico degli esemplari meravigliosi
v. 73 : mignu vientu : lavoro al vento
v. 74 : ciglia a la rina : fa le radici sulla sabbia
v. 68 : taluornu : storia noiosa
CUMPARI
“A Totonno Chiappetta ispiratore,
il più vero e maggiore cumpari
Carru, che io abbia visto
filosoficamente circolare”
Cumpari Micu, cumpari Carru
Parìanu fatti ntra na pallera!...
Mai, denneliberi, n’urgia, nu sgarru,
sempre nu zuccaru, na primavera!
Pignata e manicu, pasta e majilla,
se speregnavanu la passulilla. 6
Cumpari Micu dintra la casa
de lu cumpari tuttu sapìa:
nun c’era cambera, nun c’era rasa
duve alla libera nun jìa e venìa:
Cc’era na storia, c’era nu ntricu?
Subbitu zàffiti, cumpari Micu. 12
Facimu chissu?...Facimu chillu?...
Cumpari supra cumpari sutta…
Cumpà, chi dici, ca la spuntillu?
Cumpà, la vinciu ssa bella lutta?...
Cumpà, nun venanu chilli dinari!...
Cumpà, cunsigliame…Curra, cumpari!... 18
Cumpari carru, stessu, pittatu,
le cirimonie fujìanu sule!...
Nu Sangiuvanni cchiù ammartinatu
mai s’era vistu sutta lu sule.
Jemme de miennula, voi de nu carru,
Cumpari Micu, Cumpari carru. 24
v. 2 : pallera : stampo per fondere le palle dei fucili
v. 3 : n’urgia, nu sgarru : un urto, un disappunto, una disputa, un equivoca
v. 13 : la spuntillu : la spunto, la supero
v. 21 : Nu Sangiuvanni chiù ammartinatu : un comparaggio così ben assortito
Si de la Sila venianu trotte,
tutte allu Bufalu frische piscate,
o si azzoppavanu chille ricotte
chi, gioia, viergini vienû chiamate,
mancu na lacrima si nne sacrava
si lu cumpari nun se stimava!... 30
Iurìa lu niespulu : «Franciscu, attientu
ca pue a parrinuta cchi lle mannamu !»
Cuncìa la fragula ntra lu stravientu:
«Francì, a parrinuta, va, figliu, jamu! »
Spungìa maiaticu lu cirasiellu,
allu cumpari nu cistariellu. 36
Quannu ad aprile, prumentiella
de surcu a surcu, mo cca mo llari,
se mbrocculiava la nzalatella,
la prima troppa ppe lu cumpari,
cogliuta tenera, mprima matina,
granzilliannu ppe l’acquatina! 42
Li primi signi, li primi juri!...
Nun c’era iastima, nun c’era sditta:
venìa Natale ? Pizze e culluri;
jianu allu furnu? Tortani e pitta,
pizze ccu passule, crucette, ficu…
Quannu ammazzavanu pue cchi te dicu!... 48
v. 26 : Bufalo : fiume, in Sila
v. 27 : azzoppavanu : arrivavano
v. 29 : sacrava : consacrava
v. 34 : a parrinuta : al tuo padrino
v. 30 : stimava : se non se ne inviava una parte in omaggio
v. 35 : maiaticu : nel mese di maggio
v, 42 : granzilliannu ppe l’acquatina : gocciolando di rugiada
v. 44 : iastima, sditta : carestia, disdetta
v. 45 : culluri : fritture natalizie (cullurielli)
v. 46 : tortani : forme di pane a ciambella incrociata
Quannu ammazzavanu partìa nu ratu,
chi, foraffascinu, nun se putìa :
filiettu, ficatu, panza, salatu,
medulla, mievuza: na zumpunìa!...
Fragaglie, ruosuli, costa, prisuttu,
tuttu, alla libera, ve dicu tuttu!... 54
Micu avìa dittu cchiù de na vota:
«Ppe lu cumpari mi cce sagnera!...
Vi’ denneliberi, n’urtu, na sbota,
puru li cavuzi mi cce vinnera!...
Puru li cavuzi, parrannu chiari,
puru li cavuzi ppe lu cumpari!...» 60
Ma quannu nzigna la zinzulusa
nun trova requie si nun t’arriva!
Mo ccu na storia, mo ccu na scusa
te lazzariadi la carne viva;
e cumu l’errama trova la via
ppe te distruggere, Madonna mia! 66
E’ n’umbra nivura chi t’accumpagna,
Dio ti nne liberi, duve vai vai!
Cumu la pivula ntra la campagna
la sienti chiangere…duv’è nun sai!...
E’ na disgrazia, na jettatura
na serpa nivura chi te mpastura! 72
v. 49 : ratu : dono
v. 56 : mi cce sagnera : mi caverei il sangue
v. 57 : sbota : contrarietà
v. 61 : zinzulusa : malasorte
v. 64 : lazzaria : dilania
v. 69 : pivula : civetta
E lu scunchiutu ca piglia mpinna,
ti lu fa sprejere pilu su pilu!
Cchiù va cchiù ntroppica, cchiù sta cchiù scinna,
nulla ne nghiermita, mai nfiglia filu!...
E chine scriva mo ssi «Cumpari»
Cumu, disgrazia!...cumu lu sari!... 78
Ma, vota pagina!... Cumpari Carru
n’annata strevuza patìu na ncutta:
nu gran negoziu le fice sgarru,
na certa ndustria jìu supra sutta;
le gregne all’aria li se vrusciaru
e crape e piecure s’allupellarû!... 84
Quannu te cali ntra na cistella,
chi de cerasa sia curma, china,
una ne pizzichi, ma bella bella,
nne vidi sagliere na gran catina;
ccussì na petra chi se scasau
ntra chilla casa la perrupau!... 90
Ti nn’addunavi de certi amici,
pietusi propriu quantu ‘un se crire;
chi te fermavanu, tutti nfelici,
te secutavanu ppe ti lu dire :
«Sai povariellu…Carru! Scunchiutu!...
Nun lu sai propriu? daveru? E’ jutu» 96
v. 72 : scunchiutu : sciagurato, perseguitato. Chi piglia mpinna : che prende di mira
v. 73 : sprejere pilu su pilu : consumare pelu su pelo
v. 76 : nfiglia filu : infila il filo nella cruna
v. 80 : na ncutta : una serie di disgrazie
v. 83 : le gregne all’aria : i covoni sull’aia
v. 84 : s’allupellarû : da una malattia infettiva (lupiellu)
v. 91 : ti nn’addunavi : te ne accorgevi
Chi gente bona!...gente de core,
sempre vestuta de pecuriellu!
‘Nfacce cchi collera!...L’escia de fore!...
aû sempre mbucca lu «povariellu!...»
Ppe tie nun mangianu, ppe tie scunuocchiu
ma prova e diciace : Sputame a n’uocchiu! 102
E Micu!...Micu paccunïatu
nfacce allu prubbicu ppe lu cumpari,
jìa ripetiennu: «Signu acchiaccatu
propriu sti jiuorni…Nne tiegnu affari!...
Nun àiu tiempu mancu a morire,
mancu disgrazia, cce puozzu jire!... 108
Povaru Carru, cchi rotalupu!...
Mi nn’escia l’anima! Sciuollu, cchi vulu!
Ma…lingua tènete…Ntra lu perrupu,
nun sia ppe critica, cc’è jutu sulu!...
Ss’urtimi tiempi, Segnure Dio,
vue cchi sapiti! Lu sacciu io!... 114
Moni?...E’ riduttu!...Mancu li cani!
Mi si nne spacca propriu lu core;
ma chi ce fazzu?...Li cuosti sani
si vo’ mantenere gira de fore!...
ca si t’arrisichi ntra chillu scuru
nun cce vò zingaru…te sturci puru!...» 120
v. 91 : scunnocchiu : vengono meno
v. 92 : sputame n’uocchiu : fammi il più piccolo dei servizi
v. 105 : acchiaccatu : preso per la gola
v. 109 : rotalupo : caduta rovinosa
v. 117-118 : li cuosti sani si vo’ mantenere gira de fore : se non vuoi romperti le ossa, gira al largo
v. 120 : nun ce vò zingaru…te sturci puru : non c’è bisogno della predizione di uno zingaro… ti rovini anche tu
E ncuna vota pue chi scontava
cumpari Carru mmienzu la via,
guardava ntuornu, s’abbicinava:
«Cumpa’, cchi foze? Cchi nn’è de tia?!...
Io?!...cchi te dicu, caru cumpari,
nun cc’è nnu sordu cchiù si te spari!... 126
Cumpa’, se passû certi mumienti…
nun te po’ fare mancu la spisa!
Amu perduti li sentimienti…
Avimu ncuollu cani de prisa!
Me’ àiu tri nichili! Simu vulluti.
Cumpa’, permitteme…Tanti saluti» 132
E canniava lu granne marru!
Si la squagliava, pue, tisu tisu!...
Restava sulu, cumpari Carru…
facìa tranquillu nu pizzu a risu;
nu labbriciellu se muzzicava…
…piglia e va’ ndumina mo cchi pensava! 138
Vinne jennaru, vinne!...La vôta
granne de Carru cum’era scura!...
Girava sempre la mala rota!...
De purcelluzzi mancu na cura!...
E Micu? Micu, lu scunsulatu
Tri, povariellu, n’avia accucchiatu… 144
Tri purcelluzzi chi benedica
parianu ciucci, pinti e criati.
puorci de razza, puorci all’antica
ccu glianne e munnule sempre ariscati!...
«Eh…facia Micu, si mancû chissi,
nun nne fai pulice; miegliu s’abbissi!...» 150
v. 132 : Me’, àiu tri nichili: guarda, ho tre monetine
v. 133: canniava : andava via a passi misurati
v. 150 : nun nne fai pulice : non rimani a lungo in un posto (tanto da fare le pulci)
«Carrù, ppe st’annu, sacciu si dicu»
facìa piatusa sia Minichella,
«si nun ce fuossi cumpari Micu,
cca me restava la fragagliella!...
Si manna propriu cumu mannava!...»
Cumpari Carru capuzzïava!... 156
Miercuri quinnici! Mprima matina!
jurnata fridda, jurnata chiara!
Cchi granne fuocu ‘ntra la cucina
ppe fare vùllere chilla quadara!
Ogne persuna nfaccenniava:
Tutti nserciziu!... Micu ammazzava!... 162
Sia Minichella de ntra lu liettu
ntise la prima granne grirata!
Capiscìu subitu : «Ca’, lu filiettu…
Oi Ca’…nun dormere, s’è abbicinatu!
Carrù…Risbigliete! Sienti chi dicu?!...»
«Chi dici?» «Ammazza cumpari Micu…» 168
«Daveru?» «E un sienti» «Cchi?» «La grirata»
«Senta cchi sguilli» «Già» «Ne levamu?»
«Picchì?» «Ppe…propriu, l’ura è avanzata!
Carrù, sti juorni nun spachiamu….
accuordi? » «Io?...Sempre, sacciu si dicu…
Basta c’accorda cumpari Micu…» 174
v. 170 : sguilli : grida
v. 173 : accuordi? sei d’accordo
«Cchi?» «Nente, dicìa» «Domani è juòvi;
àiu accucchiatu nove ovicella…
cce si arrivatu?... » «Si nun te muovi…»
«Dumani cc’escia na purpettella…
Carne de puorcu, bella adacciata…»
«Minichè, senteme, fa’ na frittata!...» 180
Sputa ca ndùmini. Vinne lu juovi
le dece, l’unnici, pue menzijuornu…
Sia Minichella mazzica chiuovi
dintra lu piettu tena nu furnu!
Passaû lu sabatu…lisciu, pulitu…
Ed alle frittule, mancu nu ‘mbitu!... 186
«Puorcu, brigante! no ppe lu ratu»,
sugliuzziava sia Minichella,
«ma ppe lu trattu!...Ti nn’à mangiatu
ropa a ssa tavula…Cum’era bella…
Nne facìe squicciuli! Me parìe n’uorcu…
e nue, tè …«onurame!...» Brigante! Puorcu! 192
«E noni, noni, ca s’è scordatu,
nun è de chissi lu mio cumpari!
Chillu à ragiune…sta mberveratu!
Via, povariellu, nne tena affari!...
Leia ssa littera, mugliere mia,
paga le gregne la Cumpagnia!...» 198
v. 179 : adacciata : tritata
v. 189 : trattu : offesa
v. 190 : squicciuli : gocce di pioggia o d’acqua, nel senso di parole gettate
v. 195 : sta mberveratu : è indaffarato
v. 198 : gregne : i covoni
«Cchi» «Queta, queta…Marru Crispinu
paga lu debitu de Graticelle!»
«Cchi?!» «Queta, carmete ca lu Tanninu
S’ha già cumpratu le castagnelle!...
St’annu chi vena…me’, me’, ca rida!...
Manna lu ratu…te’! chissa è fida!...» 204
«Cchi!...cci lu sbattu dintra lu mussu!...»
«E noni…e noni ca s’è scurdatu!...
Tu lle vò fare ssu lisciu e bussu,
e chillu, cridalu, sta’ mberveratu!...
Su! Jamu Minica, piglia chill’ova…
Fa na frittata!... Ssu fattu aggiova!...» 210
Aviti vistu na ficu granne
chi na ‘nfugata de vienti mali
spezza e ogne pàmpina nterra se spanne,
nterra se cùrcanu truncu e cimali;
e para morta; para distrutta,
frunuta propriu, frunuta tutta; 216
ma a primavera, de sutta terra,
duva c’è sempre lu raricune,
chi quannu èd’ illu, mai nun se sterra,
tutt’a na vota fa nu jettune;
pue n’autru e n’autru ti nn’affaloppa,
e forte e nivura criscia e s’attroppa; 222
cussi, sburrata la gran tempesta,
doppu nu saccu de sciuolli brutti,
doppu frunuta la bella festa,
li nciarmi nivuri sprejìeru tutti…
la zinzulusa si nne abbutau
e Carru, Carru rimprosperau. 228
v. 204 :Chissa è fida : si dice affermando una cosa e porgendo la mano
v. 210 : Ssu lisciu e bussu : questo grave affronto
v. 214 : cimali : rami
v. 219 : quannu èd’illu : quando è di razza
v. 220 : jettune : pollone
v. 226 : li nciarmi :le avversità
Lu cchiù cuntientu de sta furtuna
era, se ntenna, cumpari Micu!
Parìa na tòccara, vì, teniad’una,
lu jìa diciennu pped’ogne vicu:
«Cumpari Carru ! Duv’era scrittu ?
Chillu llà è n’uomine, veru, derittu ! 234
N’atru ce fuossi tuttu appillatu;
ma no Carrucciu, Segnure Dio!
Chillu è na pinna, nu ngalapatu!
Nne tena sienzi!...Lu sacciu io!
Aviti vistu? Mancu ntra n’annu,
s’è fattu miegliu, miegliu de tannu… 240
…E’ puru veru, no ppe vannìu,
ca cc’era sempre lu Sangiuvanni!
Nu speragniellu, bah! Sinne jiu!
Strazzati ancore nne haju panni!
Ma se strabbuzzera! Ch’è statu è statu,
Cumpari Carru, ppe mo, è sarvatu…» 246
…E na matina, cumu si nente,
Carru lu vitte dintra la casa:
«Cumpà, vurpignu!...!...la mala gente
mo po’ crepare! La vuce è spasa!
Foze nu suonnu…jìu de carrera!...
Cummà, e salutame! Sempre bannera!...» 252
«Grazie, Cumpari, lu sacciu buonu
ca tieni n’animu, n’animu granne;
tieni nu core quantu nu truonu,
de tia se parra se banne banne;
e stamatina chi si trasutu
ssa casa luce : buonuvenutu!...» 258
v. 233 :tòccara : strumento di legno che nella settimana di passione sostituisce le campane
v. 235 : appillatu : bruciato, arso
v. 237 : na pinna, nu ngalapatu : un uomo superiore, pieno di garbo
v. 249 : vurpignu : sempre all’erta, come la volpe
Ntantu alla vôta, cumpari Carru
Portau, nu venneri, quattru rivuoti:
lu menzitumminu sempre era guarru
d’uoriu, de migliu, de pira cuoti
de nterra e d’avutu, cumu le vue,
e mprosperavanu n’ura ppe due !.... 264
Ci nn’era d’unu chi Franciscuzzu
avìa annumatu mprima Curallu,
chillu allu scifu stava all’ammuzzu,
e s’era fattu già nu cavallu!
Sia Minichella facìa preiata:
«Chissu, a jennaru, cchi copanata!..» 270
E n’autra vota vinne jennaru,
e ammazzau primu cumpari Micu;
inchìu na sporta ccu nu panaru,
e ficia partere lu ratu anticu.
Conzau la serva mpipirinata:
«Va’, porta a Carru, fa’ na vulata! » 276
«Tuppitù» «Trase, gioia» «Don Micu
me’, v’à mannatu n’arrusticiellu!»
«Buonu venutu, cumpari amicu…
No!...nun lu spunere ssu cisticiellu!
Aje pacienza, gioia, Ursulilla,
vieni…» E la porta ppe na scalilla. 282
v. 261 : menzitumminu : mezzo tomolo, recipiente di legno usato come misura
v. 261 : guarru : pieno zeppo
v. 262 : uoriu : orzo
v. 270 : cchi copanata : che colpo
v. 275 : mpipirinata : vestita degli abiti migliori
v. 280 : nun lu spunere : non posarlo
Scinnanu abbasciu, vaû ntra la vôta,
ccu chilla carne supra la capu :
Sia Minichella parìa na ciota :
«Cchi vo’ cunchiudere? Quale sinàpu
le rota?» e Carru : «Gioia, mo ccari
mo lu po’ spunere : Caru Cumpari!... » 288
E carmu carmu, senza parrare,
primu scumbeglia chilla cistella,
pue chilla carne (tutti a guardare!...)
muorsu ppe muorsu, fella ppe fella,
tutta la jetta dintra la vôta!...
Sia Minichella parìa na ciota! 294
«Nzè nzè, mangiati, chissa è ppe vue»
Li quattru puorci faû na frugata.
«Aggradiscitila, si prima e pue…»
La serva stava ncilampicata;
e Franciscuzzu, puru llà scisu:
«Papà, tu ncapu, tu cchi tt’à misu? 300
Ohi cchi peccatu, Segnure dio !
E mera, e guarda cchi sacrileggiu!...
Carne alli puorci? Grazia de Dio,
pecchì ssu sciuollu, pecchì ssu sfreggiu? »
«Va’ sì cilampicu, sì ciarciagallu!...
Chillu, parrinuta, stima a Curallu! 306
Pecchì cced’illu, st’annu à mannatu
tutta sta robba, lu mio cumpari!
Curallu accetta, tuttu nfiammatu,
Curallu ntennere sa chissi affari!...
Iamu, Ursulilla, chissa è la sporta:
Va’, figlia, sbrigate, va’ cci la porta!... » 312
v. 286 : sinàpu : senape
Cumpari Micu, Cumpari Carru!...
Sacciu ssa storia si v’è piaciuta!
Si fici nciampicu, si fici sgarru,
via perdunatime, tantu è frunuta!...
Però, dicitime sinceri e chiari :
mo, nne caminanu de sti cumpari!... 318
v. 298 : ncilampicata : inebetita
v. 305 : ciarciagallu : idiota